LUMEA CONFORM MONSANTO

Documentar ce analizeaza in profunzime istoria uneia dintre cele mai periculoase si mai dispretuite corporatii din lume, discutand si despre problemele grave din jurul culturilor modificate genetic - de la implicatiile pentru biodiversitate si pentru propria noastra sanatate, pana la controlul corporatist al mancarii noastre, si chiar dincolo de acestea.
Monsanto ameninta sa distruga biodiversitatea agriculturii care a servit umanitatea timp de mii de ani.

Lista infinita a semintelor modificate genetic vandute si controlate de Monsanto supune la un risc enorm toate tiparele agriculturii vechi de cand lumea, sub prezumtia sloganului care intentioneaza sa rezolva uriasa problema a foametei globale.

Pe 11 Martie, un nou documentar a fost difuzat de televiziunea franceza (ARTE - canal cultural francezo-german) de catre Marie-Monique Robin, jurnalista franceza si realizatoare de filme, numit "Lumea conform Monsanto". Pornind de la internet, si pe o perioada de 3 ani, Robin a strans material pentru documentarul sau, luand nenumarate interviuri oamenilor din diverse medii. A calatorit foarte mult, din America Latina, in Asia, prin Europa si Statele Unite, pentru a intervieva personal fermierii si oamenii din pozitiile influente.

Ca exemplu pentru interviurile pro-Monsanto, ea a vorbit pe indelete cu Michael Taylor care a lucrat ca avocat pentru Monsanto si in acelasi timp pentru Federal Drug Administration (FDA), unde a avut o influenta semnificativa in legalizarea hormonului de crestere bovin modificat genetic. Tot in perioada in care avea FDA ca client, a mai aparut o politica, conform careia semintele modificate genetic au fost declarate "substantial echivalente cu semintele nemodificate genetic, prin urmare declarand inutile dovezile necesare sustinerii inofensivitatii semintelor modificate genetic. Michael Taylor este un exemplu tipic de tehnocrat angajat prin "politica usii
pivotante". El este acum la conducerea reprezentantei din Washington D.C. a Monsanto Corporation.

Povestea conform Monsanto este ca semintele lor modificate genetic si patentate, precum si hormonul lor de crestere bovin, vor creste productia globala a produselor de agricultura, a lactatelor si a carnii, precum si a bumbacului, pana acolo incat foametea globala si saracia vor fi eradicate.

Adevarul este de fapt la polul opus. Organismele modificate genetic creeaza daune peste tot in lume iar injectarea cu hormonul de crestere bovin artificiar la vaci cauzeaza nenumarate probleme de sanatate si chiar moartea.

Monsanto nu este impiedicat de nici un fel de consideratii de natura etica si ascunde realitatea actiunilor sale sordide in spatele unui perete de secrete. Tot ceea ce face Monsanto este exclusiv cu scopul de a-si creste propriul profit - restul poate sa se duca naibii. Daca va fi lasat de capul sau, va distruge cu siguranta, mijloacele de trai ale milioane de fermieri, un proces inceput acum zece ani in India si fara indoiala si in alte tari. Ecosistemele planetei vor fi amenintate grav de modurile nenaturale de schimbare a tiparelor agriculturale. Pericolele cultivarii organismelor modificate genetic vin sub multiple forme:

- trecerea de la culturi biodiversificate, vechi de cand lumea, care pot tolera nivele mici de apa, la monoculturi industriale precum soia, bumbacul, sfecla de zahar, modificate genetic, care necesita cantitati mari de apa

- inundarea terenurilor cultivate cu ierbicide toxice, in special cu periculosul produs Monsanto, Roundup, fata de care, semintele modificate genetic au fost facute prin biotehnologie, rezistente. Orice alta crestere ar trebui sa moara sub efectul Roundup, daca buruienile n-ar deveni in mare parte rezistente la acest ierbicid.

- aducand sfarsitul fermelor biologice si otravind culturile nemodificate genetic prin polenizarea facuta de culturile modificate genetic si expunerea accidentala la ierbicidul Roundup.

- defrisarea, pentru a face disponibil mai mult teren pentru cultivarea semintelor modificate genetic pe care Monsanto le vinde la preturi mari fermierilor saraci

Peste toate aceste pericole pentru biodiversitate si cultura biologica, vine faptul ca Monsanto si-a patentat produsele si fermierii sunt obligati prin lege sa nu salveze semintele pentru replantare in anul urmator. Trebuie sa cumpere seminte de la Monsanto in fiecare zi iar compania are un sector de angajati care se ocupa doar cu procesele intentate fermierilor suspectati ca folosesc in mod ilegal semintele plantate intr-un an pentru cultura din anul urmator.

Anti-consumerism postmodern

“Postmodernitatea deplaseazã accentul de la finalitate la mijloacele de actiune. Nu mai conteazã “de ce?”, sau “în ce scop?”, ci “cum?”, sau “în ce fel?”.”

Daca autoritatea de orice tip a reusit sa inregimenteze, sa controleze, sa supuna o buna parte a populatiei planetei, prin mijloace subversive si mesaje subliminale, tragem concluzia ca autoritatea nu poate fi de factura pozitiva atat timp cat se foloseste de practici negative pentru a obtine rezultatele dorite.

Distrugerea autoritatii nu poate fi vazuta ca un scop pentru ca asta ar duce doar la slabirea mijloacelor reale de actiune. Nu este relevant daca si in cat timp se va realiza aceasta abolire a autoritatii, importanta este clipa de fata si actiunea directa care o insoteste.

Dintr-o perspectiva cat se poate de realista, distrugerea, anihilarea sau suprimarea unor mecanisme precum consumerismul & autoritatea, reprezentate de entitati precum corporatiile gigant si statul cu fortele sale de represiune, nu este posibila. Tocmai de aceea accentul trebuie pus pe “cum?” sau “in ce fel?” si nu pe scop si finalitate intrucat aceste mecanisme functioneaza datorita maselor si prin ele isi realizeaza scopurile. Prin urmare, importanta este actiunea reala si tangibila pe care o poate intreprinde fara nici un efort orice individ.

Nu se poate vorbi de o dictare sau o limitare a posibilitatii sau libertatii de alegere, aici fiind vorba de mijloace posibile de opozitie, de revolta, de solutionare.
Trebuie mers pana la radacina problemei pentru a reusi o incercare de atac sau de solutionare a ei. Si atunci, daca recunoastem si realizam cat se poate de constient imposibilitatea unei lupte cu corporatiile si cu atat mai putin a distrugerii acestora, trebuie sa ne repozitionam gandirea pentru a cauta mijloacele de opozitie ramase.

Concluzia fireasca si poate chiar unica, este incercarea de limitare a consumului. Daca este evident ca giganti precum coca-cola sau mcdonalds nu vor disparea niciodata, si nu isi vor inceta niciodata exploatarea si controlul maselor, atunci solutia cea mai simpla este non-consumul, pentru ca indiferent de nivelul eficientei acestei solutii, considerat insignifiant de multi oameni, non-consumul nu sporeste sansele corporatiilor de a domina si mai mult lumea decat o domina deja, ba mai mult, scade aceste sanse, exponential cu numarul indivizilor care renunta la ideea conform careia, fiind vorba de o corporatie prea mare, o sticla sau un hamburger in minus nu va schimba nimic.